joi, 18 februarie 2010

O plimbare...

... undeva pe o alee, o alee plină de amintiri, să stăm să ne pierdem în povestiri. În povestiri despre mine, despre tine, despre noi doi. Povestiri fericite, povestiri triste despre noi doi, doi copii mai mari. Undeva întro seară caldă de vară, pe o alee pustie la apus de soare întro parte şi răsărit de lună în cealaltă parte să ne fie martori la povestiri, martori la ceva ce nu se va întâmpla, ştii tu bine de ce, dar eu vreau să le dovedesc contrariul, tu eşti gata?

5 comentarii:

  1. ok...atunci ramane pe o seara de vara!:-) asta ca sa-ti dovedesc eu contrariul.Nu se va intampla...stiu eu de ce:-) :-P :-*

    RăspundețiȘtergere
  2. candam citit escrierea credeam ac e tot referitoare povestea la mine:P:))
    nu e:))
    faina poza

    RăspundețiȘtergere
  3. Va fi ce...vei vedea...si nu mai fi suparat!Nu esti tu cel care-mi spunea tot timpul asta?:-) :-?

    RăspundețiȘtergere