Everest...

... toţi avem câte un Everest al nostru, fiecare cu idealurile lui, când suntem copii mici vrem să fim mari din diferite motive, să stăm la masă cu părinţii, să fie ascultată şi părerea noastră, sau pur şi simplu să fim mari, la înălţime. Când suntem mari vrem din nou să fim copii, să pierdem toată ziua vremea, să nu ne intereseze banii, orice prostii sau pur şi simplu să ne adunăm toţi în spatele blocului pe betonul cald la o poveste de seară. Eu, am să ajung pe Everestul meu e atunci când o să te am lângă mine...