Uneori...

... mă gândesc de ce e atât de crudă viața? Acuma ești, mai faci doi pași și ai murit. Tocmai de aceea încerc să fac tot ce se poate, încerc să petrec cât mai mult timp alături de tine, încerc să ajung Cât mai sus, unde toți ne dorim să fim. Cât mai sus pentru mine, e în brațele tale.

M-am mutat

Am primit un domeniu, și am mutat blog-ul pe adresa http://florin09.satmareni.info pentru a ajunge direct pe noul blog, dă click pe numele lui http://florin09.satmareni.info

Despre trecut

îmi aduc aminte cu plăcere, chiar acum când mă gândesc la unele întâmplări din trecutul recent, ia naștere un zâmbet în colțul buzelor mele. Un zâmbet care se stinge ușor când mă gândesc la ceea ce sunt în prezent, la ceea ce urmează să fiu, nu mai sunt același. Dar destul despre trecut să vorbim despre prezent despre viitor. Petrec foarte mult timp în fața calculatorului dar nu pierd nici o ocazie de a citi, undeva într-un loc plin de liniște, nu pierd nici ocaziile de a merge la un suc cu prietenii, de a sta la povești până noaptea târziu, să fie doar cu cine. Vreau să mă apuc și de înot iar la sfârșitul lunii urmează să-mi fac ochelari. Am uitat să zic, am ochii mai mereu umflați, dar nu de la bătaie, bucurie pe capul meu că în fotografia de alături nu se văd atât de bine, în momentul de față îmi sunt de un roșu aproape cărămiziu, dar cui îi pasă toate astea?

Diferiți dar la fel, toți suntem diferiți față de cei ce ne înconjoară. Uneori îi copiem pe cei din jur, la vestimentație, la freză. Vedem ceva la cineva pe stradă, vrem și noi, e instictul de a copia pe alții, eu vreau să fiu diferit. Când toți vor merge la stânga eu voi merge la dreapta, dacă așa voi crede eu că e bine. În momentul de față eu cred că e momentul să merg mai departe, merg fără să privesc în urma mea, merg înainte fără să regret nimic ce am făcut. Un șut în fund un pas înainte. Fratele meu i-a spus mamei mele că i-ar place să facă armata, când mama l-a întrebat de ce, el i-a răspuns sec: Ce nu te omoară te face mai puternic. Să mergi mai departe înseamnă să evoluezi, să trăiești în trecut înseamnă să rămâi la același nivel, să stagnezi. Eu nu pot să fac asta. Am să vorbesc despre mine de acuma înainte, asta înseamnă evoluție. Mai jos sunt două fotografii cu mine, o să mai dureze până o să mai apară altele. Nu mai este cine să-mi facă :). Mai puțin timp pentru alții mai mult timp pentru mine de acuma înainte. Tot timpul liber, DOAR, pentru mine.

Puțin...

dezorientat, nu mai știu la ce adresă stau sau încotro merg, revin. CÂND? Nu știu depinde cât de repede regăsesc drumul încotro merg.

Așteptarea...

" Uneori, e drept, omul oboseşte aşteptând. Şi n-aţi auzit, oare, de situaţii în care, când soseşte în sfârşit ceea ce el a aşteptat, soseşte prea târziu? E, poate, o victorie pe care a dorit-o mult, dar, obţinând-o prea târziu, nu mai are ce face cu ea; o victorie care reuşeşte să-l obosească şi mai mult. Şi renunţă la ea cu o ultimă mare tristeţe, deoarece nu e simplu să porţi o bătălie şi, ajuns la capăt, să-ţi dai seama că asta a fost totul. Bătălia. A existat cândva un scop, dar de atâta aşteptare scopul a murit... Te resemnezi la nevoie cu singurătatea, dar nu vrei să te resemnezi cu desăvârşirea ei. " 

Octavian Paler

Criminal mind

 Cam ce era în mintea mea?

Fata...

... cu ochi de un albastru, ca și cerul întro zi de primăvară, când parcă și cerul dă culoare unei lumi plină de probleme.

O lacrimă...

... a alunecat, încet, pe obrazul tău. Răspunsul la întrebarea "de ce?", nu ai vrut să îl dai, nu astăzi, poate mâine. Poate mâine ai să realizezi cine suntem, cine suntem noi doi. Poate...

Astăzi...

... într-o seară, cu cer innorat de mai, am văzut pe obrazul tău, o lacrimă de cristal

Undeva...

... în depărtări, cineva, undeva, acolo, la  orizont...

Again and again

... aceleași gânduri mă macină din nou, gânduri legate de noi doi, gânduri care vin și trec, se plimbă mereu prin mintea mea, mereu aceleași gânduri...

Ești atât de aproape de mine dar totuși atât de departe.

E noapte...

 ...  E... târziu în noapte, tocmai ce am ajuns acasă, somnul mi-a fost speriat de mirosul parfumului tău, impregnat în pielea mâinilor mele. Am aprins lampa de birou, am dat drumul la muzică de la PC. La radio se aude melodia  CJ Boleg - Love will find a way,  mă uit pe birou, văd două cărți dar nu știu care dintre ele să o iau, pun mână  pe cea a lui Pascal Bruckner, și mă apuc să citesc imediat ce termin de scris, când am să mă opresc? Nu știu, poate am să scriu aici când am terminat.

Liniște

...


PS: Fotografie realizată de ea, prelucrată (puțin) de mine, publicată aici.

Inelul...

...mainile, atingerea, parfumul

Un buchet

... de flori, așternut inteligent de cineva, într-un loc bine potrivit, unde razele soarelui le mai dau, parcă, un strop de viață. Un strop de bucurie mi-au dat mie...

Now or never...

Asculta mai multe audio Muzica

...Ceva ce mă liniștește, ceva ce mă face să mă simt bine în pielea mea, ceva ce îmi dă puterea să merg mai departe...

Și pentru că-mi place...

Via Celine

Noapte bună

Un drum...

... greu, anevoios, cu multe piedici, o călătorie lungă printre spini.

A 21-a...

... primăvară aduce cu ea  pe lângă florile copacilor din fiecare an și o noua viață, o viață a mea.

Cărările...

... noastre, merg în paralel, se încăpățânează să o meargă așa, dar va veni clipa când una dintre ele se va abate de la drumul ei, și se va apropia încet încet de cealaltă, și când se vor uni, nu vor mai vrea să se despartă.

Aparențele înșeală...

... în majoritatea cazurilor. Ție frică când îți spun ce simt, îți spun din nou nu e un motiv. O zi cu soare, un cer senin, o apă tulbure de la ploi ce au căzut, în zilele anterioare, o zi în care nu te văd e ca și o zi pierdută, dar seară când stau în pat înainte să adorm, îmi revin, mă bucur din nou, știu că în câteva ore vine o nouă zi în care e posibil să-ți văd zâmbetul, să văd în ochii tăi oglindirea cerului senin.

În doi...

... o viaţă întreagă, o viaţă întreagă să mă pierd în braţele tale aş vrea...

Urme...

...rămân peste tot pe unde au fost neîmpliniri, rămân ascunse, unde nimeni nu poate să le zărească. Rămân acolo ascunse bine în adâncul din fiecare dintre noi. Ele ne afectează mai mult sau mai puțin, astăzi m-am decis  să nu le mai dau timp să mă afecteze, am să-mi ocup timpul cu altceva, să las lucrurile să curgă de la sine, să văd dacă va mai fi la fel. Să văd ce se va întâmpla între noi doi, va fi la fel? Sau încet încet vom pleca unul din viața celuilalt. Las totul la mâna ta, până acuma eu am fost cel care a "insistat" să te țin aproape de mine, acum, e rândul tău să mă ți aproape de tine.

Is it...

...Love?



Asculta mai multe audio Muzica

Unde mergi tu...

 ...merg și eu, te urmăresc pas cu pas, prin lumea-ntreagă, unde mergi tu merg și eu. Te urmez oriunde ai merge, pas cu pas, cu gândul sunt aproape de tine, de la alb spre albastru, de la lumină la întuneric, mereu împreună. La fiecare pas pe care îl faci cineva e alături de tine.

Asculta mai multe audio Muzica

Sunt...

...supărat, nu am chef decât să merg undeva departe, departe de tot ceea ce mă încojoară să fiu doar eu cu mine şi soarele să mă mângâie cu ale lui raze, să stau să mă gândesc la mine, la tine, la noi. De ce?
 Poate în Duminica ce vine am să merg, unde? Nu ştiu să-ţi spun, dar s-ar putea să nu mă mai vezi, decât întâmplător pe stradă sau în fiecare an pe data de 03.07, dar ştiu va veni  şi ziua când vei fi doar a mea, vom fi doar noi doi, noi doi petrecând o noapte minunată cu un cer senin, plin de stele, stele căzătoare, iar la fiecare stea să ne punem câte o dorinţă, a mea va fi aceeaşi, a ta, nu ştiu care va fi...

Plouă...

...dar în viața mea e soare, că te am alături pe tine. Ne avem unul pe celălalt, nu ai mai fi aceeași persoană dacă aș pleca de mâine din viața ta, dar nici eu nu aș mai fi același dacă aș pleca.

Despre ea...

... despre mine, despre noi, despre tot ce ne înconjoară, despre zi, despre noapte, despre curcubeu, despre blog, despre... despre soare, și despre noi din nou. Despre ce mai e între noi, despre ce mai zice lumea despre noi. Despre... ea. Despre zâmbetul ei, despre chipul ei, despre... ea din nou.

ICS

umbre, lumini, noi doi, copaci, apa, Someș, noroi, știi tu "Pădurea Nucilor", o după masă plăcută, în care am fost amândoi fericiți. Când tu nu vei mai fi, în acest loc doar fotografiile vor mai vorbi.

Oare...

... ce o fi acolo? E bucuria de a dărui un sentiment unic? Care e acel sentiment unic? De unde îți dai seama că e unic?

O clipă...

... de atât am nevoie, de un moment doar al nostru, un moment  pentru tine, pentru mine.


Asculta mai multe audio Muzica

Numai una...

... și doar ea, se știe. Cu ea adorm în gând, cu ea mă trezesc în gând, vocea ei mă face fericit, zâmbetul ei naște un zâmbet pe chipul meu. 

Una, două, trei...

zile au trecut, aproape de când nu ne-am mai văzut. De când nu ne-am mai plimbat împreună, de când nu am mai râs împreună, de când nu m-am mai bucurat de surâsul tău. Trei zile în care ai răs, ai plâns, trei zile în care am dus dorul zâmbetului tău. Trei zile în care am fost prea ocupați ca să ne întâlnim, dar vine seara din nou, și luna apare deodată cu ea, și poate sub un cer senin cu luna deasupra noastră o să povestim câte una alta, de ale noastre, o să râdem glumim și poate cine știe ce va fi. Te pup

Vis pierdut

Legat...

... de tine, mă simt uneori, mă cunoști foarte bine, te cunosc foarte bine. Mă simt legat să-ți spun ce am pățit astăzi, cum mi-a trecut ziua, ce s-a întâmplat mai ciudat, mă simt legat de tine. Oare tu te simți la fel?

2 + 1?

NU. Niciodată nu e loc de al treilea. În orice cuplu unde va intra o a treia persoană se va naște o fărămitură de gelozie în unul dintre cei doi din cuplu.

Bătut...

... de ploi, de vânt, de vremuri grele a mai rămas doar el, se ridică spre înaltul cerului, cu hainele rupte, doar de niște copii de prin partea locului vizitat, ca să se ascundă de văzul lumii când se sărută sau mai trag câte o țigară. Așa a ajuns un castel de care trebuia să avem grijă, care o să-l pe prețuim mai mult după ce nu va mai fi. E castelul unde poetul Petofi Sandor și Szendrei Julia și-au unit destinele, asta ne spune o placă din marmură lipită undeva pe singurul turn rămas în picioare al Cetății din Ardud.

Mă simt...

... atât ... de ...

Aparențele...

... de cele mai multe ori sunt înșelătoare, nu știi ce se află în spatele unui zâmbet dacă nu știi să descoperi persoana care-l afișează. E greu să zâmbești zi de zi și să nu știe nimeni ce se află în spatele acelui zâmbet. Tu în schimb ai reușit să treci de aceea barieră, ai reușit să-mi citești zâmbetul să-ți dai seama când zâmbesc cu adevărat, să știi când ceva mă supără și să nu te lași până când nu afli ce mă supără și să "furi" un zâmbet adevărat

La sfârșit...

de zi, început de seară, te caut în toți oamenii, dar tu ești doar una, mă gândesc la un zâmbet. la un zâmbet, la cât de frumos a fost astăzi, povestind singuri, despre noi, despre ce am fost, despre ce suntem, despre ce dorim să fim. Povestind ore întregi deși am zis de multe ori că stăm doar o jumătate oră, povestind despre trecut, despre prezent, despre viitor, petrecem clipe plăcute, clipe care nu le-am mai petrecut alături de nimeni, dar ceva ne împiedică să fim cu adevărat împreună. Cine e cu adevărat de vină, eu? Tu? Sau sunt de vină sentimentele nevinovate care și-au făcut loc în inimile noastre?

Un drum...

pe care îl fac tot mai des, plec de la tine trec dincolo de drum pe celălalt  trotuar, ajung la o răscruce de drumuri,  o iau tot înainte dar îmi schimb direcţia în ultima clipă împins de muzica ce merge în căşti, o iau pe drumul mai întunecat, unde e mai multă linişte, mă duc agale pe marginea drumului, trotuarul ba există ba nu, ba e plin de bălţi cu apa.Încet încet păşesc după ritmul dictat de pianul care se aude în căştile de la telefon, ridic privirea din pământ, privesc înainte nu zăresc decât întuneric, îmi întorc privirea din nou în pământ, mă gândesc la... tine, din spate parcă aud că vine o maşină, am auzit bine din spate trece, pe lângă mine, o maşină, mă speriu de ea, schiţez un gest din piciorul stâng, trece o Dacie, estimez că are pe la vreo 25 de ani. Mă hotărăsc să trec pe trotuar, mă simt mai în siguranţă, atent să nu calc prin noroi ridic privirea, undeva pe cutia unui contor de gaz, o pisică se uită la mine insistent, mă uit şi eu la ea şi zâmbesc, mirat de calmul pe care-l afişează când trec pe lângă ea, nu se sperie. Mai fac câţiva paşi şi dintr-o dată arunc privirea în partea stângă, peste drum, era chiar pisica de adineauri, mă urmărea în continuare cu privirea, îi arunc şi eu încă o privire şi pleacă. Mai încolo văd din nou aceeaşi pisică întinsă pe jos, învârtindu-se în praful de la poalele unei uşi, era chiar drăguţă îmi aduce aminte de zilele de vară de la bunica mea. Merg în continuare pe drumul întunecos, trec pe lângă o casă care pe fiecare stâlp al gardului are câte un vultur, mai puţin pe cei de la poartă unde stau ţanţoşi ca şi cum ar fi sefi pe tarlaua respectivă, doi cocoşi. În aceeaşi curte pe gardul de beton care desparte tarlaua de ceea a vecinului, într-o scobitura, pe un pervaz, unde ar trebui să fie flori, stau trei pitici ca şi cei dintr-o reclamă de la TV, nu mai reţin despre ce era reclama, unul dintre ei cu un felinar în mână, ceilalţi doi nu i-am zărit bine, păzesc curtea de hoţi. Peste drum patru oameni stau de vorbă, cred că era o familie, care tocmai a ajuns de undeva, pe lângă casa din spatele lor, o casă mare cu două etaje neterminată, zăresc pe cer luna, o lună care abia se vede printre norii care obturează lumina ei, modelând-o în forma unei limbi paralelă cu orizontul. O lumină care dă un aer misterios, ciudat, mormintelor care se zăresc după casa neterminată. Trec pe lângă o tipografie, tipografia ZES, pe geamul casei unde e reclama tipografiei se întrezăreşte lumina unui TV, cred că proprietarul locuieşte tot acolo unde şi lucrează. Mai încolo un alt om priceput în ale marmurei şi-a făcut o afacere în ton cu "vecinii" lui de peste drum, o afacere cu morminte, om deştept trebuie să recunosc. Ridic din nou privirea din pământ şi dau de un monstru, un monstru de fier, îl cheamă SM 02 JEA, cred că de la Jeanette :) şi are undeva la 30 de ani, urât, ruginit. Ritmul muzicii de pian din căşti a crescut, în acelaşi timp a crescut şi ritmul paşilor mei, paşi grăbiţi să ajungă la domiciliu, parcă ştiu şi ei dorinţa mea de a te revedea mâine. La prima intersecţie fac la dreapta o stradă asfaltată acuma, cândva pietruită, fără canalizare. Peste drum de  mine văd scheletul unui butic, butic apărut chiar după anii 90, prin tot cartierul, acuma arată mai bine curăţat cartierul, fară ele. Îmi continui drumul trec pe lângă un gard din beton de vreo 2 metri şi ceva pe uşa la fel de mare de fier scrie mare pe o plăcuţă de lemn sau metal, nu am văzut, bine cu litere de mână, ŢIPLEA. Se sfârşeste gardul undeva puţin mai în faţă o străduţă îngustă pe care nu am fost  niciodată, nu ştiu unde duce, dar în capătul ei zăresc o casă mare,luminata, cred că e linişte mare acolo. Am uitat să spun când am trecut pe lângă cimitir, mi-am dat căştile jos din urechi pentru câteva clipe, şi am ascultat simfonia broaştelor e chiar plăcută, m-a liniştit.  Trec pe lângă o casă care mie-mi place, o casă mare, vopsită portocaliu, are un gard de beton cu stâlpi groşi, şi cu gratii de fier. Ajung la capătul strâzi pe un indicator e scris mare STOP iar sub el un alt indicator care arată că ai de ales între două direcţii, stânga sau dreapta, eu o iau tot înainte că doar sunt pe jos. Ajung între blocuri, un peisaj foarte cunoscut, calc pe betonul de la canal, ştiu că dacă o să calc pe el o să se mişte şi o să se audă un sunet care mie-mi place, îmi aduce aminte de copilărie, nu merg pe trotuar, merg în diagonală peste iarbă, îmi târăsc efectiv picioarele după mine ca să aud sunetul făcut de adidaşii mei prin iarbă, ajung între blocuri, un loc sinistru, întunecat cu o centrală de pe vremea răposatului Ceauşescu de unde venea apa caldă şi căldura cândva, trec de centrală, trec de blocuri şi ajung în faţa blocului unde stau eu, de unde scriu acuma. A fost un drum frumos, un drum pe care-mi doresc să-l fac de cât mai multe ori de acuma înainte, un drum care mă duce la tine şi tot de la tine mă aduce. Noapte bună

Gemeni...

Oameni la fel, dar totuşi diferiţi. Suntem noi, nu ne asemănăm nici unul cu celălalt dar sunt oameni care merită mai mult decât alţii. Alţii care au fost înaintea lor, alţii care au procedat altfel în situaţia lor. Alţii şi altele... Eu şi Tu

Flori...

pentru Florin de ziua lui? Cadou pentru Florin de ziua lui? Nu...mai bine TU alături de mine pentru câteva ore.

Trei...

... e un număr magic, e un număr cu multe semnificaţii, semnificaţii care diferă de la popor la popor de la domeniu la domeniu. Cifra trei reprezintă comunicarea de orice fel, actoria, umorul. Ea e născută pe întro zi care poartă cifra 3. Oare ea joacă teatru în fiecare zi? Ea... 

Interzis...

... la inima ta? Nu, e la fel cum mi-ai interzice să merg pe propriile picioare, e ca şi cum mi-ai interzice să mai văd, e ca şi cum mi-ai reteza mâinile, să nu-ţi pot simţi obrajii reci, batuţi de adierea primăverii. E ca şi cum tu ai dispărea brusc din viaţa mea, dar şi atunci nu aş înceta să te caut. Nu-mi poate lua nimeni bucuria de a te vedea în fiecare zi, de a te simţi aproape.

Uneori...

...simţim nevoia să facem curat în viaţa noastră, să stăm să ne gândim, ce e bun şi ce e rău pentru noi înşine. Să stăm să privim în urmă, ce am făcut bine ce am făcut rău. Să stăm şi să ne gândim, dacă ceea ce avem de gând să facem e bine sau e rău. E uşor să observ la alţii ce fac bine sau rău, dar nu aş reuşi niciodată să observ dacă ceea ce fac eu e bine sau rău fără cei care mă înconjoară, unii spun că fac bine, alţii că fac rău, e părerea lor, dar eu rămân acelaşi mă schimb doar cum vreau eu. EU aleg ce e bine sau rău pentru mine, fiecare alegem ce e bine sau rău pentru fiecare dintre noi. Dar am grijă ca ceea ce fac să fie privit ca fiind un lucru bun de către cei care sunt în măsură să hotărască dacă ceea ce fac e bine sau rău.

Sunt gânduri...

...ce mă duc departe, sunt gânduri care mă ajung din urmă, gânduri pline de amintiri, pline de tristeţe, sunt gânduri care mă duc la tine. Gânduri care ne poartă împreună, întro lume perfectă, pentru mine, pentru tine, pentru noi doi, gânduri care duc într-o lume perferctă care se învârte în jurul nostru.

Prin câmpuri aurite...

vreau să ne pierdem, să stăm să privim cerul plin de stele, într-o noapte de vară. Să vedem cine numără mai multe stele, stele căzătoare, să ne punem la fiecare câte o dorinţă şi pe urmă să aşteptăm să vedem dacă se îndeplineşte. Eu nu ştiu ce dorinţă ai să-ţi pui tu, dar ce dorinţă am eu sigur ştii. O seară de vară prin câmpuri aurite îmi doresc, o seară de vis.

Sad Sunset

... Şi-atât

Undeva...acolo...

... ne aşteaptă cineva pe fiecare din noi, mai aproape sau mai departe trupeşte, cu gândul tot aproape vom fi.

Asculta mai multe audio Muzica

Al dreq...

ANONIM, nu mă lasă în pace, să restricţionez oare comment-urile şi să dau voie doar la cei care au cont?

Update: Deocamdată restricţionat, până când ANONIMUL îşi arată faţa :)

Update2: De la acelaşi ANONIM, mai am un comment cu o poezie dar cum nu e precizată sursa, şi nici nu găsesc poezia să pun autorul, nu am să public comentariul. Cine a citit vreodată o poezie "Printre Rânduri" să-mi scrie cine e autorul :D:)

A plecat...

...dar de fapt a rămas, a mai rămas puţin ca să mai privească, să privească la ce? Să privească la nimic, a rămas să privească, să aştepte. A zis că pleacă, dar nu a făcut-o, a mai aşteptat puţin, şi într-adevăr s-a adeverit, copilăria a plecat dar totuşi o purtăm fiecare în inimile noastre.