M-am mutat

Am primit un domeniu, și am mutat blog-ul pe adresa http://florin09.satmareni.info pentru a ajunge direct pe noul blog, dă click pe numele lui http://florin09.satmareni.info

Despre trecut

îmi aduc aminte cu plăcere, chiar acum când mă gândesc la unele întâmplări din trecutul recent, ia naștere un zâmbet în colțul buzelor mele. Un zâmbet care se stinge ușor când mă gândesc la ceea ce sunt în prezent, la ceea ce urmează să fiu, nu mai sunt același. Dar destul despre trecut să vorbim despre prezent despre viitor. Petrec foarte mult timp în fața calculatorului dar nu pierd nici o ocazie de a citi, undeva într-un loc plin de liniște, nu pierd nici ocaziile de a merge la un suc cu prietenii, de a sta la povești până noaptea târziu, să fie doar cu cine. Vreau să mă apuc și de înot iar la sfârșitul lunii urmează să-mi fac ochelari. Am uitat să zic, am ochii mai mereu umflați, dar nu de la bătaie, bucurie pe capul meu că în fotografia de alături nu se văd atât de bine, în momentul de față îmi sunt de un roșu aproape cărămiziu, dar cui îi pasă toate astea?

Diferiți dar la fel, toți suntem diferiți față de cei ce ne înconjoară. Uneori îi copiem pe cei din jur, la vestimentație, la freză. Vedem ceva la cineva pe stradă, vrem și noi, e instictul de a copia pe alții, eu vreau să fiu diferit. Când toți vor merge la stânga eu voi merge la dreapta, dacă așa voi crede eu că e bine. În momentul de față eu cred că e momentul să merg mai departe, merg fără să privesc în urma mea, merg înainte fără să regret nimic ce am făcut. Un șut în fund un pas înainte. Fratele meu i-a spus mamei mele că i-ar place să facă armata, când mama l-a întrebat de ce, el i-a răspuns sec: Ce nu te omoară te face mai puternic. Să mergi mai departe înseamnă să evoluezi, să trăiești în trecut înseamnă să rămâi la același nivel, să stagnezi. Eu nu pot să fac asta. Am să vorbesc despre mine de acuma înainte, asta înseamnă evoluție. Mai jos sunt două fotografii cu mine, o să mai dureze până o să mai apară altele. Nu mai este cine să-mi facă :). Mai puțin timp pentru alții mai mult timp pentru mine de acuma înainte. Tot timpul liber, DOAR, pentru mine.

Puțin...

dezorientat, nu mai știu la ce adresă stau sau încotro merg, revin. CÂND? Nu știu depinde cât de repede regăsesc drumul încotro merg.

Așteptarea...

" Uneori, e drept, omul oboseşte aşteptând. Şi n-aţi auzit, oare, de situaţii în care, când soseşte în sfârşit ceea ce el a aşteptat, soseşte prea târziu? E, poate, o victorie pe care a dorit-o mult, dar, obţinând-o prea târziu, nu mai are ce face cu ea; o victorie care reuşeşte să-l obosească şi mai mult. Şi renunţă la ea cu o ultimă mare tristeţe, deoarece nu e simplu să porţi o bătălie şi, ajuns la capăt, să-ţi dai seama că asta a fost totul. Bătălia. A existat cândva un scop, dar de atâta aşteptare scopul a murit... Te resemnezi la nevoie cu singurătatea, dar nu vrei să te resemnezi cu desăvârşirea ei. " 

Octavian Paler

Criminal mind

 Cam ce era în mintea mea?

Fata...

... cu ochi de un albastru, ca și cerul întro zi de primăvară, când parcă și cerul dă culoare unei lumi plină de probleme.

O lacrimă...

... a alunecat, încet, pe obrazul tău. Răspunsul la întrebarea "de ce?", nu ai vrut să îl dai, nu astăzi, poate mâine. Poate mâine ai să realizezi cine suntem, cine suntem noi doi. Poate...

Astăzi...

... într-o seară, cu cer innorat de mai, am văzut pe obrazul tău, o lacrimă de cristal

Undeva...

... în depărtări, cineva, undeva, acolo, la  orizont...

Again and again

... aceleași gânduri mă macină din nou, gânduri legate de noi doi, gânduri care vin și trec, se plimbă mereu prin mintea mea, mereu aceleași gânduri...

Ești atât de aproape de mine dar totuși atât de departe.

E noapte...

 ...  E... târziu în noapte, tocmai ce am ajuns acasă, somnul mi-a fost speriat de mirosul parfumului tău, impregnat în pielea mâinilor mele. Am aprins lampa de birou, am dat drumul la muzică de la PC. La radio se aude melodia  CJ Boleg - Love will find a way,  mă uit pe birou, văd două cărți dar nu știu care dintre ele să o iau, pun mână  pe cea a lui Pascal Bruckner, și mă apuc să citesc imediat ce termin de scris, când am să mă opresc? Nu știu, poate am să scriu aici când am terminat.