Uneori...

...simţim nevoia să facem curat în viaţa noastră, să stăm să ne gândim, ce e bun şi ce e rău pentru noi înşine. Să stăm să privim în urmă, ce am făcut bine ce am făcut rău. Să stăm şi să ne gândim, dacă ceea ce avem de gând să facem e bine sau e rău. E uşor să observ la alţii ce fac bine sau rău, dar nu aş reuşi niciodată să observ dacă ceea ce fac eu e bine sau rău fără cei care mă înconjoară, unii spun că fac bine, alţii că fac rău, e părerea lor, dar eu rămân acelaşi mă schimb doar cum vreau eu. EU aleg ce e bine sau rău pentru mine, fiecare alegem ce e bine sau rău pentru fiecare dintre noi. Dar am grijă ca ceea ce fac să fie privit ca fiind un lucru bun de către cei care sunt în măsură să hotărască dacă ceea ce fac e bine sau rău.

Sunt gânduri...

...ce mă duc departe, sunt gânduri care mă ajung din urmă, gânduri pline de amintiri, pline de tristeţe, sunt gânduri care mă duc la tine. Gânduri care ne poartă împreună, întro lume perfectă, pentru mine, pentru tine, pentru noi doi, gânduri care duc într-o lume perferctă care se învârte în jurul nostru.

Prin câmpuri aurite...

vreau să ne pierdem, să stăm să privim cerul plin de stele, într-o noapte de vară. Să vedem cine numără mai multe stele, stele căzătoare, să ne punem la fiecare câte o dorinţă şi pe urmă să aşteptăm să vedem dacă se îndeplineşte. Eu nu ştiu ce dorinţă ai să-ţi pui tu, dar ce dorinţă am eu sigur ştii. O seară de vară prin câmpuri aurite îmi doresc, o seară de vis.

Sad Sunset

... Şi-atât

Undeva...acolo...

... ne aşteaptă cineva pe fiecare din noi, mai aproape sau mai departe trupeşte, cu gândul tot aproape vom fi.

Asculta mai multe audio Muzica

Al dreq...

ANONIM, nu mă lasă în pace, să restricţionez oare comment-urile şi să dau voie doar la cei care au cont?

Update: Deocamdată restricţionat, până când ANONIMUL îşi arată faţa :)

Update2: De la acelaşi ANONIM, mai am un comment cu o poezie dar cum nu e precizată sursa, şi nici nu găsesc poezia să pun autorul, nu am să public comentariul. Cine a citit vreodată o poezie "Printre Rânduri" să-mi scrie cine e autorul :D:)

A plecat...

...dar de fapt a rămas, a mai rămas puţin ca să mai privească, să privească la ce? Să privească la nimic, a rămas să privească, să aştepte. A zis că pleacă, dar nu a făcut-o, a mai aşteptat puţin, şi într-adevăr s-a adeverit, copilăria a plecat dar totuşi o purtăm fiecare în inimile noastre.

O poartă...

... mai mare sau mai mică, o poartă masivă sau de ce nu una din crengi de copaci aranjate cu multă grijă, în aşa fel încât doar o singură persoană să reuşească să o deschidă, e poarta inimii fiecăruia din noi. O poartă care după multe lupte poate se deschide poate nu, a ta s-a deschis?

Adevărul...

... e doar unul, cu toţii înbătrânim, toţi devenim pustii, undeva izolaţi într-un sat de munte sau chiar în centrul celui mai mare oraş din lume, toţi pierdem pe cineva drag, pe cineva care iubim mai mult ca orice pe lume, mai mult decât propria viaţă. Abia când ajunge în situaţia asta vedem cât de nepăsători am fost la toţi cei din jurul nostru, lăsând viaţa să curgă după ceea ce numim noi destin, în loc să ne facem noi acest destin, şi să facem cum dorim noi nu cum doreşte destinul.

E mare...

... e chiar foarte mare lumea, stau şi mă întreb degeaba de ce e aşa de lung drumul până la tine, acuma am aflat şi de ce, dacă aş sti încotro să o iau ca să ajung, la tine, cred că ar fi mult mai scurt, dar face parte din firea umană să complice lucrurile în loc să le simplifice. Vreau să te cunosc indiferent, cu zambetul pe faţă, sau chiar dacă tristeţea îţi inundă chipul, toate aceste sentimente fac parte din firea umană şi nu putem fi doar fericiţi, tristeţea are rolul ei de a ne aduce cu picioarele pe pământ atunci când noi plutim de fericire.